Blogurile mele

joi, 25 septembrie 2014

Despre suferință și confuzie - Jiddu Krishnamurti

„Forța unei persoane care are o credință este egală cu forța a 99 de oameni care au doar interese”. - John Stuart Mill

Puterea este abilitatea de a rupe o ciocolata în patru bucăți - și apoi de a mânca doar o singură bucată. - Julia Child 




CAUZA RĂDĂCINĂ A CONFUZIEI


Când suntem nesiguri, când ne aflăm în confuzie, când suntem extrem de tulburați, privim spre trecut, către o autoritate, către o carte oarecare, pentru a găsi o direcție.

Și acum, care este cauza? Să fie oare vorba de faptul că ați căutat atât de mult ajutorul conducătorilor politici, religioși, sau al celor economici- fiecare cu ideile lui, cu sistemul lui- încât ați ajuns să fiți dependenți de alții ca să vă călăuzească, să vă spună ce anume să faceți? Să fie aceasta cauza-rădăcină a acestei situații, sau dați vina pe mediul înconjurător și ceilalți? Lipsa încrederii în sine, a simțului responsabilității față de sine- aceasta poate să fie cauza-rădăcină a confuziei generale. Am devenit iresponsabili, pentru că suntem dependenți. Este oare, cu putință, să-ți fii propria ta lumină, fără să depinzi de nimeni, nici măcar de o singură persoană? În interior, pe plan psihologic, fiind cu toată ființa o lumină pentru tine însuți, nu e nevoie deloc să depinzi ca să gândești limpede pentru tine însuți, să-ți observi propriile reacții și răspunsuri.
Înțelegeți ce înseamnă să-ți fii propria lumină? Aceasta diferă de încrederea în sine și a te sprijini doar pe tine. Încrederea în sine este o parte a egoismului. Dar ca să-ți fii propria lumină, ai nevoie de o mare libertate, de un creier foarte limpede și nu de unul condiționat. Iar pentru a avea un creier activ, pentru a provoca, a interoga, a te îndoi, trebuie să ai energie. Însă când depinzi de alții, pierzi energie. Acolo unde există condiționare, nu poate fi libertate. Acolo nu poate fi iubire, nu poate fi vorba despre afecțiune.
Este un lucru imperativ, absolut esențial pentru viitorul omenirii, ca noi să fim preocupați de creierul (creierul uman în general) care este condiționat. Dacă suntem conștienți de acest lucru, atunci ne putem pune întrebarea dacă este cu putință să-l eliberăm.
 Începeți cercetarea dinafară sau dinăuntru? Adică este lumea dinafară deosebită de lumea în care trăim înauntru? Societatea, morala, lumea dinafară, sunt ele diferite de dumneavoastră sau creația dvs?
Vă rog, priviți cu atenție la acest lucru: lumea este dvs înșivă și dvs sunteți lumea.
Este foarte important să înțelegeți aceasta.

În dezordinea în care ne aflăm, în confuzia și dorința noastră de siguranță, noi am creat lumea din afară, ca societate care este coruptă, imorală, confuză, în continuu război și asta pentru că noi înșine suntem tulburați, suntem în conflict.


De unde să începeți știind că voi ați creat această lume? Trebuie să începeți cu dvs înșivă și nu cu schimbarea sistemului, nu cu schimbarea lumii exterioare.

.

Care este starea minții mele atunci când urmărește mișcarea suferinței? 





Există atât de multe varietăți, complicații și grade de suferință. Știm cu toții asta. Tu știi foarte bine, și duci această povară de-a lungul vieții, practic din momentul nașterii și până moartea te răpune...

Dacă am spune că aceasta este inevitabil, atunci nu există nici un răspuns; dacă o acceptați, atunci ați opri investigarea sa. Ați închis ușa investigației; dacă evadezi din ea, închizi deasemenea ușa. Puteți evada cu ajutorul unui bărbat sau al unei femei, în băutură, distracții, prin diferite forme de putere, poziție socială, prestigiu, prin pălăvrăgeală interna despre nimic. Atunci evadarea devine foarte importantă; toate acestea vă vor conduce spre a vă asuma o importanță colosală. Deci, ați închis ușa spre suferința, din nou, și asta facem majoritatea dintre noi... Deci, am putea opri evadarea de orice fel și să ne întoarcem la suferință... Asta înseamnă să nu căutăm o soluție pentru suferință. Exista suferință fizică – durere de dinți, de stomac, o operație, accidente, diferite forme de suferințe fizice, care au rezolvarea lor. Exista de asemenea teama de suferința din viitor, față de ce ar putea provoca suferința. Suferința este strâns legată de frică și fără înțelegerea acestor doi factori majori în viață, niciodată nu vom înțelege ce înseamnă a avea compasiune, a iubi. Deci, o minte care dorește să înțeleagă ce este compasiunea, iubirea și toate celelalte, cu siguranță trebuie să înțeleagă ce este frica și ce este suferința. 

- Jiddu Krishnamurti





Când nu există un observator, cine suferă? Este suferința diferită de tine? Tu ești suferința, nu-i așa? Tu nu ești în afara suferinței – ești chiar suferința. Ce se întâmplă? Nu există nici o etichetare, nu exista nici o numire și astfel, dând totul la o parte, rămânem doar cu suferința, doar cu sentimentul, cu chinul. Când am realizat asta, ce se întâmplă? Când n-o numesc, când nu mi-e frică să o privesc, atunci sunt legat, fuzionat de focarul său? Dacă acest focar este asociat ei, îmi va fi frică de acesta. Apoi, trebuie să acționez și să fac ceva cu privire la asta. Dar în cazul în care eu sunt în acel centru, atunci ce fac? Nu există nimic de făcut. Dacă sunt acel centru, și nu îl resping, nu îl etichetez, nu îl înlătur – dacă pur și simplu sunt acel lucru, ce se întâmplă? Cine spune ca suferă atunci? Desigur, o transformare fundamentala a avut loc. Atunci nu mai există “Eu sufăr”, deoarece nu există nici un centru al suferinței, deoarece niciodată nu mai analizez ce este acest centru. Noi trăim doar de la un cuvânt la altul, de la o reacție la alta.


 - Krishnamurti































ATENȚIA ȘI CONCENTRAREA (-exerciții-)


Gândirea este entitatea de energie care construiește realitatea ta. De aceea, controlul gândurilor tale este un factor important și absolut necesar în creșterea gradului de conștientizare spirituală. 
Odată ce ai învățat să-ți stăpânești gândurile, vei fi capabil sa le schimbi la fel de ușor cum iți schimbi hainele.
Tine minte, adevărata condiție indispensabilă pentru concentrare e să fii capabil să înlături gândurile din afară – orice e străin de subiectul ales pentru concentrare. Acum, pentru a-ți controla intenția, mai întâi dobândește controlul asupra corpului. Acesta trebuie readus sub controlul minții; iar mintea sub controlul voinței. Voința ta e suficient de puternică să facă orice dorești, însă trebuie să-ți dai seama că e așa. Mintea poate fi foarte mult întărită prin controlarea ei de către voință. Când mintea e întărită cum trebuie prin impulsul voinței, ea devine un transmițător mai puternic al gândului deoarece are mai multa forță.







Ce înțelegeți prin atenție? Este atenție atunci când îmi forțez mintea pentru a urmări ceva? Atunci când spun: “Trebuie să fiu atent, trebuie să-mi controlez mintea, să dau la o parte toate celelalte gânduri” – numiți asta atenție? Desigur că nu este atenție. Ce se întâmplă atunci când mintea este obligată să fie atentă? Se crează o rezistență pentru a împiedica apariția altor gânduri; se preocupă de această rezistență, de înlăturarea gândurilor care apar, prin urmare este incapabilă de atenție. Este adevărat, sau nu?
Pentru a înțelege ceva în totalitate, trebuie să-i acordați o atenție completă. Dar veți descoperi repede că este extraordinar de dificil de realizat, deoarece îți folosești mintea pentru a fi distras, și atunci spui: “Pentru Dumnezeu, este extraordinar să fiu atent, dar cum pot să o fac?” deoarece ai din nou dorința de a obț
ine ceva, niciodată nu vei putea avea o atenție completă... Când vezi un copac sau o pasăre, de exemplu, a le acorda completa atenție nu înseamnă a spune: “Acesta este un stejar”, sau “Acesta este un papagal”, și a merge către aceștia. Dând un nume deja ați încetat să mai fiți atenți... În timp ce dacă sunteți în totalitate conștienți, atenți în totalitate, atunci când priviți ceva, veți descoperi că o transformare completă se produce, și că atenția totală este extraordinară. Nu există altceva, și nu se poate obține atenția totală prin practică. Prin practică tu te concentrezi și asta va ridica ziduri de rezistență care sunt concentratoare, însă nu este atenție, este excludere.

Krishnamurti

Într-adevăr, în noi toți există o mică scânteie divină ce abia licărește, dar care nu poate fi stinsă vreodată . Ea este precum acei cactuși crescuți pe stâncile aride: uscăciunea inimii nu-i va învinge. Un pic de rouă coborâtă din cer, o fărâmă de grație din timp în timp și cactusul va înflori într-o zi. Această înflorire este ceea ce noi așteptăm în viață, ca pe un fenomen miraculos, iar după ce se produce, amintirea sa ne marchează apoi toate acțiunile. Poate că amintirea, speranța, iluziile sunt haina realității vieții.
Extras din lucrarea “ Urutaki – Revelatii din lumile subtile – Rădăcinile din Cer” 




În continuare, îți propun câteva metode și exerciții de concentrare extrase din  lucrarea „Concentrarea – secretul realizării perfecte”de pe site-ul editurii Kamala :

Metoda realizării mentale 

Dacă ești în camera ta, mai întâi aerisește-o. Fii îmbrăcat lejer. Întinde-te pe pat, fără pernă. Asigură-te că fiecare mușchi e relaxat. Acum începi să respiri conștient. Mai întâi inspiri profund umplând confortabil plămânii cu aer proaspăt; menține cât poți de mult aerul fără să te obosești, apoi expiră încet și calm. Continuă să respiri astfel cinci minute, lăsând să curgă prin tine energia purificatoare a suflului vital care va curăța și reîntineri fiecare celulă a corpului și a creierului.
Acum ești gata să începi. Poți rămâne și întins dacă vrei, dar este mult mai bine să te ridici și să adopți o postură cu picioarele încrucișate, cu coloana vertebrală dreaptă, capul drept. Ochii închiși, respirația curge ușor și liber. Acum gândește-te cât de liniștit și relaxat ești. Poți deveni entuziasmat de starea ta. Gândește-te că te pregătești să primești o cunoaștere care e mult mai mare decât ai primit vreodată înainte. Relaxează-te și lasă spiritul să lucreze în și prin tine și să te ajute să realizezi ce dorești. Propune-ți să realizezi ceva și formează cât mai clar imaginea mentală a acelui lucru. Continuă să te concentrezi asupra lui și nu lăsa să pătrundă nici un fel de îndoieli sau temeri. Crede doar cu toată ființa că ceea ce-ți dorești se va produce. Simte deja că acest lucru s-a și produs în realitate, căci, de fapt așa se și întâmplă. În momentul în care îți dorești ca un lucru să se întâmple, acesta se manifestă în planul mental într-un mod foarte subtil. Pe măsură ce te concentrezi, acest gând este fortificat. De fiecare dată când te concentrezi, pur și simplu trebuie să simți și să trăiești realitatea succesului sau a împlinirii tale. Păstrează acest sentiment al împlinirii și nu lăsa ca nimic să intervină; în curând vei descoperi că ai devenit stăpânul concentrării. Vei descoperi că acest exercițiu este de o mare importanță pentru tine și că vei învăța rapid să-ți îndeplinești tot ceea ce îți propui și care este benefic.
Va fi necesar să pregătești mai întâi corpul să asculte comenzile minții. Vreau să dobândești controlul mișcărilor tale musculare. Următorul exercițiu e bun mai ales să te ajute la obținerea unui control perfect al mușchilor.

Exercițiul nr.1 – Controlul „nemișcării” întregului corp

Așează-te pe un scaun confortabil și observă cât de nemișcat poți sta. Nu e atât de ușor pe cât pare. Va trebui să-ți concentrezi atenția pe „a sta nemișcat”. Observă și asigură-te că nu faci nici o mișcare musculară involuntară. Cu puțin exercițiu vei descoperi că ești capabil să stai nemișcat, fără nici o mișcare a mușchilor, cincisprezece minute. La început îți recomand să stai într-o poziție relaxată pentru cinci minute. După ce ești capabil să stai complet nemișcat acest interval de timp, crește timpul la zece minute și apoi la cincisprezece. Cincisprezece minute sunt suficiente. Dar nu te încorda niciodată să stai nemișcat. Trebuie să fii complet relaxat. Vei descoperi că acest obicei al relaxării și al nemișcării este foarte bun.

Exercițiul nr. 2 – Concentrarea asupra „nemișcării” segmentelor corporale

Stai într-un scaun cu capul și bărbia ușor ridicate, umerii trași în spate. Ridică-ți brațul drept lateral, cu palma în jos până când se află la același nivel cu umărul, arătând spre dreapta ta. Rotește-ți capul spre dreapta și fixează-ți privirea asupra vârfurilor degetelor brațului drept continuând să menții brațul complet nemișcat un minut, și cu mintea concentrată. Fă același exercițiu cu brațul stâng. Când ești capabil să-ți ții brațul complet nemișcat un minut, mărește timpul până când ești capabil să faci acest lucru câte cinci minute cu fiecare braț. Dacă-ți vei ține ochii fixați pe vârful degetelor vei putea să-ți dai seama dacă îți ții brațul perfect nemișcat. Revino și respiră ușor după fiecare exercițiu.

Exercițiul nr. 3 – A ține un obiect nemișcat

Umple un pahar cu apă și prinde-l între degete; îndoaie brațul astfel încât să poți privi apa din pahar. Acum fixează-ți privirea asupra paharului și încearcă să ții brațul atât de neclintit încât nici o mișcare a apei să nu se observe. Fă acest lucru mai întâi un minut, iar apoi crește perioada la cinci minute. Fă acest exercițiu la început cu un braț și apoi cu celălalt.

Exercițiul nr. 4 – Elimină tensiunea și încordarea


Supraveghează-te în timpul zilei și asigură-te că mușchii nu îți devin tensionați sau încordați. Observă cât de ușor și relaxat te poți menține. Observă cât de echilibrat poți fi în orice clipă. Cultivă o atitudine auto-echilibrată în locul unei manifestări nervoase și încordate. Această senzație mentală îți va îmbunătăți ținuta și comportamentul. Elimină toate gesturile și mișcările inutile ale corpului. Acestea arată că nu ai control adecvat asupra corpului tău. După ce l-ai dobândit, poți să îți dai seama că unii oameni „stingheri” sunt cei care n-au dobândit sau nu au acest control asupra corpului și mișcărilor lor.
Scapă de orice obicei de a-ți contracta, strânge sau smuci vreo parte a corpului. Vei descoperi că faci multe mișcări involuntare. Poți opri rapid oricare dintre aceste mișcări prin simpla concentrare a atenției asupra gândului: „Acum tot corpul este nemișcat.”
Dacă ești obișnuit ca zgomotele să te enerveze, pur și simplu exersează stăpânirea de sine; când ușa se trântește sau ceva cade etc., pur și simplu gândește-te la aceste exerciții de auto-control. Vei putea să descoperi multe asemenea posibilități de a exersa în rutina ta zilnică.
Scopul exercițiilor de mai sus e să dobândești control asupra mișcărilor musculare involuntare, făcându-ți acțiunile complet voluntare. Exercițiile care urmează sunt pregătite ca să-ți aducă mușchii voluntari sub controlul voinței, astfel încât forțele mentale să-ți poată controla mișcările musculare.

Exercițiul nr. 5 – Controlul mișcării musculare

Mută-ți scaunul aproape de o masă. Puneți mâinile cu palmele în sus pe ea, strânge pumnii, ținând dosul palmei pe masă, degetul mare deasupra degetelor. Acum fixează-ți privirea asupra pumnului stâng un timp, apoi destinde treptat degetul mare, păstrându-ți întreaga atenție fixată asupra acțiunii, ca și cum ar fi o problemă de mare importanță. Apoi destinde treptat primul deget, apoi al doilea și tot așa până când le deschizi pe toate. Apoi inversează procesul, închizându-l prima dată pe ultimul deschis și apoi restul, și în cele din urmă vei avea din nou pumnul strâns în poziția inițială, cu degetul mare închis peste degete. Fă acest exercițiu apoi cu mâna dreaptă în aceeași manieră concentrată. Continuă acest exercițiu mai întâi cu o mână și apoi cu cealaltă, până când l-ai făcut de câte cinci ori cu fiecare mână, ceea ce o să-ți ia aproximativ cinci minute. În câteva zile poți mări durata la zece minute.
E posibil ca exercițiile de mai sus să te facă la început să te simți „obosit”, dar e important ca tu să faci aceste exerciții aparent monotone ca să-ți antrenezi atenția. Ele îți amplifică de asemenea controlul asupra mișcărilor musculare. Bineînțeles, atenția trebuie menținută asupra fiecărei mișcări a mâinii; dacă nu, pierzi utilitatea exercițiului.

Exercițiul nr. 6 – Concentrarea asupra mișcării segmentelor corporale

Pune palma mâinii drepte pe genunchi, strânge pumnul cu dosul palmei către în sus, cu degetul mare și celelalte închise, cu excepția arătătorului, care arată în fața ta. Apoi mișcă degetul încet dintr-o parte într-alta, menținându-ți atenția fixată pe vârful degetului. Poți inventa o varietate de exerciții precum acesta. E un bun antrenament să creezi unele diferite. Ideea principală care ar trebui s-o ai în vedere este că exercițiul trebuie să fie simplu și că atenția ar trebui să fie fixată ferm asupra părții corpului care se mișcă. Vei observa că atenția nu va vrea să fie controlată și va încerca să alunece spre ceva mai interesant. Tocmai în acest lucru stă valoarea exercițiilor și trebuie să-ți controlezi atenția, să o supui voinței și să te asiguri că o menții asupra subiectului și nu rătăcește nicăieri.
Ai putea considera aceste exerciții foarte simple și fără valoare, însă te asigur că, în scurt timp, vei observa că ai un control mult mai bun asupra mișcărilor musculare, asupra ținutei și comportamentului și vei descoperi că ți-ai îmbunătățit foarte mult puterea atenției, că poți să-ți concentrezi gândurile asupra a ceea ce faci; ceea ce, bineînțeles, este extrem de important.
Indiferent ce faci, imaginează-ți că e obiectivul tău principal în viață. Imaginează-ți că nu ești interesat de nimic altceva pe lume decât de ceea ce faci. Nu-ți lăsa atenția să alunece de la activitatea pe care o faci. Fără îndoială că atenția ta va fi rebelă, dar tu fii cu un pas înaintea ei și n-o lăsa să te ducă unde vrea ea, atunci când este stimulată involuntar de tot felul de impulsuri. Odată ce ai cucerit atenția rebelă ai obținut o victorie mai mare decât poți înțelege pe moment. De multe ori după aceea vei fi recunoscător că ai învățat să-ți concentrezi atenția maximă asupra obiectivului imediat. Te poate ajuta acum ceea ce ai observat în timpul exercițiilor. Concentrarea nu reprezintă nimic altceva decât capacitatea de a menține atenția în mod selectiv orientată asupra unui subiect pt o anumită perioadă de timp în scopul perceperii anumitor însușiri sau manifestări ale acelui subiect, sau cu alte cuvinte pentru a obține o anumită cunoaștere superioară cu privire la el.
Fără să treacă nici o zi fără să exersezi concentrarea asupra vreunui obiect familiar care aparent este neinteresant pentru tine. Nu alege niciodată un obiect interesant, căci atunci atenția este captată destul de ușor și nu depui tu efortul voluntar de a direcționa atenția asupra acelui obiect. Cu cât e mai puțin interesant, cu atât mai bun va fi exercițiul. Cu puțin antrenament vei descoperi că poți să-ți îndrepți atenția voluntar asupra unor subiecte neinteresante după dorință. Ceea ce vei remarca în timp este că totodată crește puterea percepției prin această observare atentă, iar în fazele avansate de practică vei putea să constați că acel obiect aparent banal și insignifiant devine oarecum interesant și descoperi lucruri pe care nici nu le puteai bănui cu privire la el și la rostul lui. Acesta este și momentul în care se poate spune că procesul concentrării a avansat într-o nouă etapă de profunzime.
Persoana care se poate concentra poate obține un control complet asupra corpului și minții sale și redevine propriul său stăpân. Când te poți controla pe tine însuți poți ieși de sub controlul celorlalți. Poți dezvolta o voință care te va face un uriaș în comparație cu omul căruia îi lipsește puterea voinței. Pune-ți la încercare puterea voinței în diferite moduri până când dobândești un asemenea control asupra ei încât imediat ce decizi să faci un lucru îl și faci. Nu te mulțumi niciodată cu atitudinea de tipul: „M-am descurcat destul de bine”, ci dă-ți toată silința. Nu te mulțumi cu nimic altceva decât cu succesul în orice ai întreprinde. Când ai obținut acest lucru, atunci ești omul care erai menit să fii.

Exercițiul nr.7 – Concentrarea asupra simțurilor


Concentrarea intensifică oricare dintre cele cinci simțuri. Să luăm de exemplu simțul mirosului. Când te plimbi în natură, te duci cu mașina la țară sau treci pe lângă o grădină de flori, concentrează-te asupra mirosului florilor și plantelor. Observă cât de multe tipuri diferite de mirosuri poți detecta. Apoi alege un anumit miros și încearcă să-l simți doar pe acesta. Vei descoperi că acest lucru intensifică  foarte mult simțul mirosului. Diferențierea necesită, însă, o atitudine deosebit de atentă. Când urmărești să intensifici și să dezvolți simțul mirosului ar trebui nu doar să înlături din minte orice gând înafara celui al mirosului, ci și să înlături percepția altui miros cu excepția celui asupra căruia se concentrează mintea pe moment.
Vei găsi numeroase ocazii pentru a face exerciții pentru dezvoltarea simțului mirosului. Când ești în aer liber, fii atent la diferitele mirosuri. Poți descoperi aerul încărcat cu tot felul de mirosuri, dar orientează-ți în așa fel concentrarea asupra celui ales încât, după ani și ani, o mireasmă să-ți amintească cu claritate de circumstanțele acestui exercițiu.
Scopul acestor simple exerciții este să dezvolți o atenție concentrată voluntar și să descoperi că poți să-ți controlezi mintea și organele de simț prin puterea gândului la fel cum poți să-ți controlezi brațul.

Exercițiul nr. 8 – Concentrarea asupra interiorului corpului


Întinde-te și relaxează-ți complet mușchii. Concentrează-te asupra bătăilor inimii. Nu acorda atenție la nimic altceva. Gândește-te cum acest mare organ pompează sângele spre fiecare parte a corpului; încearcă să vizualizezi sângele ieșind din marele rezervor și mergând într-un singur șuvoi direct spre degetele de la picioare. Imaginează-ți altul mergând de-a lungul brațelor spre vârful degetelor. După puțin exercițiu poți chiar să-ți simți sângele trecând prin sistemul circulator.
Dacă într-un moment te simți slăbit în vreo parte a corpului, concentrează-te să focalizezi acolo un flux mărit de sânge. De exemplu, dacă îți simți ochii obosiți, vizualizează sângele venind dinspre inimă, urcând spre gât, trecând spre cap și ajungând în zona ochilor. Îți poți reface astfel acuitatea vizuală atunci când ochii sunt obosiți. Au fost oameni care printr-o concentrare foarte puternică au obținut un asemenea control asupra inimii încât au reușit chiar să o oprească din activitate cinci minute. Acest lucru este periculos și nu trebuie practicat de către începători.
Următorul exercițiu este foarte util de realizat chiar înainte de a merge la culcare și la trezire, dimineața. Spune-ți: „Fiecare celulă din corpul meu se bucură de viață; fiecare parte din corpul meu e puternică și sănătoasă.”  Cunosc mulți oameni care și-au îmbunătățit foarte mult sănătatea în acest fel. Devii ceea ce gândești și vizualizezi că ești. Dacă mintea ta se gândește la boală, vei fi bolnav. Dacă te vizualizezi o ființă cu o sănătate puternică, viguroasă, imaginea se va împlini. Ești pe deplin sănătos.

Exercițiul nr. 9 – Concentrarea asupra somnului

Acest exercițiu cunoscut sub numele de „metoda apei”, deși foarte simplu, este foarte eficient în inducerea somnului.
Pune un pahar plin cu apă curată pe masă, în dormitorul tău. Așează-te pe un scaun lângă masă, privește în paharul cu apă și gândește-te cât de nemișcată și calmă este apa din el. Apoi vizualizează-te pe tine însuți intrând într-o stare la fel de calmă. În scurt timp vei observa liniștirea nervilor și vei putea să mergi la culcare. Câteodată e bine să te vizualizezi devenind somnoros ca să-ți induci somnul. Chiar și cea mai persistentă insomnie a fost învinsă când cineva și-a vizualizat de exemplu, o peșteră caldă și primitoare în adâncul pădurii tăcute și pline de pace.
Cei care sunt chinuiți de insomnie vor găsi foarte eficiente aceste exerciții pentru inducerea somnului. Aceste metode calmează mintea și liniștesc nervii. Faceți regulat aceste exerciții și veți căpăta din nou obișnuinta de a adormi repede când vă e somn, scăpând astfel de coșmarul insomniacilor.
Din ce ți-am prezentat până acum ar fi trebuit să devii deja conștient de rolul important pe care îl joacă în viața ta concentrarea și să fii foarte motivat să o dezvolți.

Exercițiul nr. 10 – Auto-observare


Concentrarea te va ajuta enorm să economisești energie și efort. Supraveghează-te și observă dacă ai obiceiul de a-ți mișca mâinile, de a bate ritmul cu degetele sau de a-ți răsuci mustața. Unii au obiceiul de a-și mișca picioarele continuu, ca de exemplu, lovindu-le de podea. Observă-te stând în fața unei oglinzi și vezi dacă ai obiceiul de a te încrunta sau de a face să-ți apară riduri pe frunte. Urmărește-i și pe alții și observă cum își strâmbă uneori inutil fața când vorbesc. Orice mișcare a feței care face pielea să se rideze va determina în cele din urmă un rid. Întrucât fața e precum o bucată de mătase, poți face un pliu pe ea de câteva ori și se va îndrepta de la sine; însă, dacă vei continua să faci pliuri pe ea ani în șir, cu timpul va fi greu să le mai îndepărtezi.
Prin concentrare poți opri obiceiul îngrijorării. Dacă ai obiceiul de a te îngrijora pentru cele mai mici fleacuri, pur și simplu concentrează-te asupra unui astfel de fleac câteva minute și vezi cât de inutil este; dacă ai de asemenea și obiceiul de a deveni iritat sau nervos la cel mai mic lucru, supraveghează-te și imediat ce simți că devii astfel începe să respiri mai profund și spune-ți: „Sunt calm, sunt stăpân pe mine însumi” și vei depăși rapid situația.

Exercițiul nr. 11 – Auto-control

Prin concentrare îți poți controla nervii. Dacă ești unul dintre acei oameni care se aprind la cea mai mică „provocare” și nu încearcă niciodată să se controleze, pur și simplu gândește-te puțin la acest lucru. Te ajută cu ceva starea asta de nervi? Câștigi ceva din ea? Nu ți se pare că de un timp îți pierzi din ce în ce mai repede controlul și stăpânirea de sine? Nu știi că această nervozitate pune stăpânire pe tine și în cele din urmă te va face să fii disprețuit de toți cei care au de-a face cu tine? Realizează că toată lumea mai face câte o greșeala dar, în loc să te enervezi pe autorul ei, poți să-i spui doar cu calm, dar ferm: „Fii, te rog, mai atent data viitoare”. Fii convins că acest gând al tău mai concentrat le va fi indus și vor fi mai atenți. Dar dacă te plângi continuu de faptul că au făcut o greșeală, le este indus gândul greșelii și e mult mai probabil să facă greșeli și în viitor. Orice lipsă de auto-control poate fi depășită dacă pur și simplu vei învăța să te concentrezi.
Mulți dintre voi, cei care citiți acestea, vă gândiți poate că nu sunteți în vreo astfel de situație, însă dacă vă veți observa cu atenție și sinceritate probabil că veți descoperi că este necesar să dobândiți un control mai bun asupra propriei voastre ființe prin dezvoltarea atenției și a concentrării. Dacă este așa, vă va fi de mare ajutor să repetați această afirmație în fiecare dimineață:
„Astăzi urmăresc atent să evit gesturile inutile sau să mă îngrijorez pentru nimicuri sau să devin nervos sau iritat. Intenționez să fiu calm și, indiferent de circumstanțe, mă voi controla perfect. De acum înainte iau hotărârea fermă de a-mi elimina orice slăbiciune care demonstrează lipsa de auto-control.”
Seara recapitulează-ți rapid acțiunile din timpul zilei și analizează cât de bine ți-ai atins scopul. Bineînțeles, la început va fi mai greu și va trebui să te recunoști vinovat de încălcarea hotărârii de câteva ori, însă continuă și vei descoperi în curând că poți trăi conform idealului tău. Odată ce ai câștigat auto-controlul, nu renunța însă la el. Un timp, va mai fi încă necesar să repeți afirmația dimineața și să-ți analizezi comportamentul seara. Continuă până când, în cele din urmă, obiceiul auto-controlului este atât de ferm întipărit încât n-ai putea renunța la el nici dacă ai mai încerca.

Exercițiul nr. 12 – Exersarea vorbitului în fața unei oglinzi

Fă două semne pe oglindă la nivelul ochilor și consideră-le doi ochi omenești care privesc în ochii tăi. Probabil că ochii tăi vor clipi puțin la început. Nu-ți mișca deloc capul, stai drept. Concentrează-ți toate gândurile pe menținerea capului perfect nemișcat. Nu lăsa să-ți vină în minte un alt gând. Apoi, menținând în continuare capul, ochii și corpul nemișcate, gândește-te că arăți așa cum ar trebui să arate un bărbat sau o femeie de încredere; ca o persoană în care ar avea încredere oricine. 
În timp ce stai în fața oglinzii exersează respirația profundă. Asigură-te că e destul aer curat în cameră și că te hrănești efectiv cu el. Vei observa că, pe măsură ce aerul pătrunde în fiecare celulă, timiditatea îți va dispărea. E înlocuită cu un sentiment de pace și putere.
Cel care adoptă o atitudine fermă și are control asupra mușchilor feței și asupra ochilor, întotdeauna impune atenție. În timpul discuției îi poate impresiona mai ușor pe cei cu care vine în contact. Dobândește un sentiment de calm și forță care determină opozițiile să dispară din fața sa.
Trei minute pe zi sunt suficiente pentru practicarea acestui exercițiu. Uită-te la ceas înainte să începi acest exercițiu și, dacă poți, prelungește gradat exercițiul mai mult de cinci minute.
Următoarea zi așează-te pe un scaun și, fără să privești în oglindă, concentrează-te interior asupra imaginii tale și vezi dacă poți să te gândești la detalii suplimentare referitoare la ea. E posibil să te poți gândi la mult mai multe. Ar fi bine pentru tine să notezi toate gândurile din prima zi și apoi să adaugi listei fiecare nouă descoperire. Vei observa că acesta e un excelent exercițiu de concentrare și vizualizare.

Exercițiul nr. 13 – Controlul senzatiilor


Gândește-te la cum te-ai simți dacă ți-ar fi răcoare; apoi la cum te-ai simți dacă ți-ar fi frig; tot așa, gândește-te la cum te-ai simți dacă ai îngheța de frig. În această stare ai tremura din cap până-n picioare. Acum gândește-te la condițiile opuse, creează o imagine a căldurii atât de autentică încât să fii capabil să simți senzația de căldură chiar și în cea mai rece atmosferă. E posibil să-ți antrenezi imaginația și să dezvolți această capacitate până când simți în mod real aceste stări. Oricând după aceea poți să folosești această facultate pentru a te adapta la anumite condiții dificile transformându-le în condiții suportabile.
Te poți gândi la multe exerciții asemănătoare foarte bune. De exemplu, dacă simți că ți se face foame sau sete și dintr-un motiv sau altul nu vrei să mănânci, evită a te gândi la cât de înfometat sau însetat ești, ci vizualizează-te terminând o masă copioasă. Tot așa, când simți durere, n-o mai amplifica gândindu-te la ea, ci fă ceva ca să-ți distragi atenția și durerea va părea că scade. Dacă vei începe să exersezi sistematic în această direcție, vei dobândi curând un control minunat asupra lucrurilor sau condițiilor care-ți afectează confortul fizic.

Exercițiul nr. 14 – Metoda yoghină de concentrare asupra respirației


Așează-te pe un scaun și menține coloana vertebrală dreaptă și capul aliniat în prelungirea coloanei. Obturează nara dreaptă cu degetul mare de la mâna dreaptă. Inspiră lent și profund până numeri la zece prin nara stângă. Ține aerul în piept fără a forța. Apoi blochează nara stângă cu degetul arătător de la mâna dreaptă și expiră lent și profund prin nara dreaptă cât numeri până la zece. Reia ciclul inspirând de data aceasta prin nara dreaptă menținând blocată nara stângă până numeri la zece, menține retenția aerului fără a forța și apoi expiră prin nara stângă blocând nara dreaptă cu degetul mare de la mâna dreaptă cât numeri până la zece. Acest exercițiu poate fi făcut de cel puțin douăzeci de ori pe ședință și se poate practică de trei ori pe zi, dimineața, la prânz și seara, pe nemâncate sau minim la un interval de o oră și jumătate față de ora când ai mâncat. Vei remarca o creștere a capacității de interiorizare și de concentrare asupra suflului subtil vital vehiculat de respirație.

Exercițiul nr. 15 – Controlul dorințelor

Impulsul dorinței poate fi destul de greu de controlat de către un om obișnuit. Dar tu trebuie să vrei să reușești și în această direcție. Și aceasta este o dorință, dar este o dorință de natură superioară. Începe să controlezi într-o primă fază micile impulsuri, mai bine spus ale unor tendințe. De exemplu pare firesc să vrei să spui altora multe din ceea ce știi; însă, învățând să controlezi acest impuls îți poți întări într-un mod minunat puterea de concentrare. Vei avea și mai mult timp. În plus s-ar putea să constați că pe unii nu-i prea interesează sau uită sau poate nu merită să afle. Ține minte, dispui de toate resursele tale în primul rând pentru a te transforma pe tine însuți și apoi dacă este necesar și merită, să urmărești să-i ajuți pe cei care vor. Nu-ți pierde timpul gândindu-te la alții sau bârfindu-i.
Dacă, din câte observi, afli despre altă persoană ceva care e ofensator, ține pentru tine. Părerea ta s-ar putea ulterior să se dovedească greșită oricum, însă greșită sau adevărată, tu ți-ai întărit voința prin stăpânirea dorinței de a-ți comunica ideile.
Dacă auzi vești bune, rezistă dorinței de a le spune pe nerăsuflate primei persoane pe care o întâlnești și vei avea de câștigat din acest lucru. Va fi nevoie de controlul tuturor puterilor tale de rezistență pentru a împiedica dorința de a spune. După ce simți că ai control complet asupra dorințelor tale, atunci poți spune noutățile. Dar trebuie să fii în stare să îți înăbuși dorința de a comunica știrile până când ești complet pregătit să le spui. Persoanele care nu au această putere de control asupra dorințelor au tendința să spună lucruri pe care n-ar trebui să le spună, intrând astfel atât ei înșiși, cât și alții, în necazuri inutile.
Dacă ai obiceiul să te agiți când afli vești negative, controlează-te și primește-le fără nici o exclamație de surpriză. Spune-ți de exemplu: „Nimic nu mă face să-mi pierd auto-controlul.” Vei observa din experiență că acest auto-control va fi foarte important pentru tine în orice circumstanțe ai fi. Vei fi socotit drept un om imperturbabil și acest lucru devine cu timpul un bun de preț.  Uneori e necesar să te entuziasmezi. Dar fii întotdeauna atent la diferitele conjuncturi de viață pentru a dezvolta auto-controlul. „Cel care-și conduce spiritul e mai mare decât cel care conduce o țară.”

Exercițiul nr. 16 – Amplificarea memoriei


Nimeni nu poate gândi fără să-și concentreze mai întâi cât de cât gândurile asupra subiectului cercetat. Orice bărbat și orice femeie ar trebui să se antreneze să gândească limpede și rapid. Un exercițiu excelent este să citești niște nuvele scurte și apoi să scrii foarte clar în două, trei propoziții scurte subiectul acelei nuvele. Citește un articol dintr-un ziar și vezi în cât de puține cuvinte îi poți formula subiectul. Citirea unui articol pentru a reține doar esențialul necesită cea mai atentă concentrare. Dacă nu poți scrie despre ce ai citit, vei ști că stai prost cu concentrarea. În loc să notezi poți să formulezi oral, dacă vrei. Du-te în camera ta și descrie ca și cum ai vorbi cu cineva, în câteva propoziții, subiectul unei nuvele sau al unui articol scurt. Vei găsi exercițiile de acest tip de cea mai mare importanță pentru a-ți dezvolta concentrarea de tip receptiv, ca asimilare și apoi concentrarea de tip emisiv ca redare. Vei putea sesiza astfel anumite diferențe între cele două feluri de concentrare. Vei învăța să gândești mai concentrat și la obiect.
După ce ai practicat câteva astfel de exerciții simple citește o carte douăzeci de minute și apoi notează despre ce ai citit, evident în mod concis și pe scurt. E posibil ca la început să nu-ți amintești prea multe lucruri, însă cu puțin exercițiu vei putea să faci un raport foarte bun despre ceea ce ai citit. Cu cât e mai atentă concentrarea, cu atât mai exact va fi raportul.
E bine că atunci când nu prea ai mult timp de antrenament să citești numai o propoziție și apoi să încerci să o notezi cuvânt cu cuvânt. Când poți să faci acest lucru, citește două sau mai multe propoziții și fă același lucru. Exercițiul va produce rezultate foarte bune dacă-l continui până când obiceiul de a citi concentrat și a reda concentrat rămâne bine fixat.
Dacă îți vei folosi timpul liber practicând exercițiile descrise, vei putea câștiga o deosebită putere de concentrare. Vei observa că pentru a-ți aminti fiecare cuvânt dintr-o propoziție trebuie să împiedici orice alt gând cu privire la alte cuvinte în afara celui pe care vrei să ți-l amintești crescând astfel puterea de selectivitate. Firește, reușita în toate exercițiile de mai sus depinde în mare măsură de cultivarea, prin cea mai atentă concentrare, a puterii de a imagina sau vizualiza ceea ce citești; sau, așa cum spunea un faimos scriitor, de puterea de a lăsa munții despre care citim să se contureze în fața noastră și râurile despre care citim să ni se rostogolească la picioare.

Exercițiul nr. 17 – Învingerea obiceiurilor negative


Dacă ai un obicei de care vrei să scapi și pe care îl cunosc și alții, închide ochii și imaginează-ți că Sinele tău adevărat stă în fața ta și îți spune foarte ferm: „Poți opri acest obicei negativ dacă vrei. Acest obicei e dăunător și tu vrei să renunți la el.” Dacă nu poți să te imaginezi pe tine însuți dându-ți un asemenea sfat, imaginează-ți că altcineva, de exemplu cel mai bun prieten, este cel care-ți dă acest sfat. Acesta e un exercițiu foarte important. Cu timpul te vei recunoaște în imaginea pe care prietenul tău o are despre tine și vei accepta să renunți la acel prost obicei. Obiceiul își pierde puterea asupra ta și ești liber.
Dacă îți formezi imaginea mentală că te controlezi pe tine însuți așa cum ar face-o o altă persoană, îți va plăcea să renunți la obiceiurile negative. Cunosc câțiva oameni care au renunțat la băutura în acest fel.

Exercițiul nr. 18 –  Concentrarea asupra ceasului

Stai pe un scaun la masa și așează un ceas cu secundar pe masă în fața ta. Urmărește secundarul cu privirea în timp ce se mișcă. Continuă astfel cinci minute, fără a te gândi la nimic altceva decât la secundar. Acesta e un exercițiu foarte bun când ai doar câteva minute libere, dacă ești capabil să menții orice alt gând din fluxul conștiinței subordonat lui. Întrucât sunt puține lucruri interesante în legătură cu secundarul, acest lucru e greu de făcut, însă valoarea exercițiului constă în efortul suplimentar al voinței necesar pentru a reuși. Încearcă întotdeauna să stai cât mai nemișcat în timpul acestor exerciții. În acest fel poți dobândi control asupra nervilor și acest efect liniștitor este foarte benefic pentru tine.

Exercițiul nr. 19 – Amplificarea încrederii 

Încrederea în puterea concentrării este, desigur, foarte importantă. Intenționat nu am pus acest exercițiu la început, unde îi e locul în mod normal, deoarece vroiam să știi că poți învăța să te concentrezi. Dacă ai făcut exercițiile de mai sus, acum ai dezvoltat deja această putere a concentrării într-o măsură considerabilă și prin urmare ai încredere în puterea concentrării, însă poți să devii și mai încrezător în ea.  Să zicem că ai o dorință pe care vrei s-o împlinești sau că ai nevoie de un sfat mai special. Mai întâi creezi imaginea mentală foarte precisă și vizualizezi cu exactitate ceea ce dorești, iar apoi te concentrezi asupra obținerii lui. Ai încredere absolută că dorințele tale se vor realiza. Crede că se vor realiza conform credinței tale! În această fază nu încerca niciodată să analizezi credința. Nu trebuie să te intereseze deloc „de ce-ul” și „din ce cauză”. Vrei să obții lucrul pe care îl dorești și dacă te concentrezi asupra lui așa cum trebuie îl vei obține. O atenționare. Evită să gândești că nu vei reuși, ci imaginează-ți că ceea ce dorești este deja al tău prin drept divin, dacă acel lucru este benefic, și va veni cu siguranță. Trăiește anticipativ plin de emoție și bucurie pentru obținerea acestui lucru pe care îl dorești atât de mult.
Despre neîncrederea în sine. 
Ai vreodată neîncredere în tine? Dacă da, întreabă-te „în care sine nu am încredere”? Vezi că, de fapt, tu nu ai încredere în personalitatea ta limitată. Apoi spune-ți: ”Sinele meu superior este atotputernic, indestructibil și indescriptibil”. Gândește-te la minunatele puteri ale Sinelui superior. Există întotdeauna o modalitate de a depăși toate dificultățile cu care ne confruntam și este o desfătare pentru sufletul omenesc să facă acest lucru. În loc să irosești forța prețioasă de gândire îngrozindu-te sau temându-te de vreun interviu sau eveniment neplăcut, alocă în schimb timp și gândire intensă modalității prin care să profiți din plin de interviul sau evenimentul respectiv și vei descoperi că nu va fi atât de neplăcut pe cât credeai. Majoritatea problemelor noastre nu sunt decât imaginare și obiceiul mental de a ne teme de ele e cel care acționează, de fapt, ca un magnet care le atrage pe acelea care apar cu adevărat. Circumstanțele negative care îți apar sunt create sau atrase de propria ta negativitate, de propriile tale temeri și gânduri nepotrivite. Ele sunt totodată un mijloc de a te învăța să învingi toate obstacolele și să descoperi forța ta interioară invincibilă – forța Sinelui superior.
       * * * * * * * * * * * * * * * *      IMPORTANT: 
În cultivarea minții, accentul nostru nu ar trebui să fie pus pe concentrare, ci pe atenție. Concentrarea este un proces de forțare a minții, de a o restrânge la un punct, în timp ce atenția este fără frontiere. În acest proces mintea este întotdeauna limitată de frontieră, este mărginită, dar atunci când preocuparea noastră este de a înțelege totalitatea minții, simpla concentrare a minții devine un impediment. Atenția este nelimitată, fără frontierele cunoașterii. Cunoașterea vine prin concentrare, și orice expansiune a cunoașterii se află în continuare în interiorul frontierelor proprii. În starea de atenție mintea poate sau nu să utilizeze cunoașterea ca o necesitate în urma procesului de concentrare; dar partea nu este niciodată întreg și punând împreună mai multe părți nu vom avea percepția întregului ansamblu. Cunoașterea care este un proces cumulativ, de concentrare, nu produce înțelegerea infinitului. Totalitatea nu va fi niciodată cuprinsă de o minte concentrată.Deci atenția este de o importanță primordială, dar nu o putem avea printr-un efort de concentrare. Atenția este o stare în care mintea învață fără un centru al cunoașterii care acumulează experiență. O minte care se concentrează în sine utilizează cunoașterea ca un mijloc de proprie expansiune; și această activitate devine auto-contradictorie și anti-sociala. 

Poate exista atenție fără ca nimic să nu captiveze mintea? Există atenție fără concentrarea asupra unui obiect? Există atenție fără nici o motivație, influență, constrângere? Poate mintea să mențină atenția completă, fără nici un sentiment de excludere? Cu siguranță este posibil și este singura ipostază a atenției, celelalte sunt doar indulgență sau trucuri ale minții. Dacă putem avea atenție completă fără a fi distrași de ceva și fără niciun sentiment de excludere, atunci vom afla ce înseamnă a medita; nu există nici un efort în atenție, nici o luptă, nici o separare, nu urmărim niciun rezultat. Deci, meditația este un proces de a elibera mintea din sisteme, și de a acorda atenție, fără a fi distrasă sau absorbită de ceva, sau de a face un efort de a se concentra. 
- Jiddu Krishnamurti-